Antinomiile unor doctrine biblic - partea a doua
În timp ce vom trata ,,Învierea” vor apare câţiva termeni care se cer lămuriţi pentru a înţelege tema învierii. Iată caţiva dintre aceşti termeni: zi, ceas, ziua de apoi, venirea, trâmbiţa, doi Adami, două trâmbiţe, arhanghelul, strigătul , mort în Cristos, viu în Cristos, adormit în Cristos,
Sensul etimologic al unor termeni biblici, nu este întodeauna suficient pentru lămurirea lor, şi în acest caz trebuie să le căutăm întregirea în diferite părţi ale Bibliei, folosind concordanţa. S-ar putea să găsim lămurirea unui termen în sinonimul lui. Biblia exprimă: acţiuni, întâmplări, lucrări, fenomene, procese ce se deşfăşoară pe planuri aionice diferite, epoci diferite, ce se interferează într-un prezent continu, cu intermitenţe, discontinuităţi. Sunt termeni care ascund în ei sensuri adânci ce se cer explicaţi, urmărind folosirea lor într-o idee sau mai multe idei, în diferite părţi ale Bibliei, potrivit unor principii ale exegezei hermeneutice. Am putea asemăna termenii complementari cu subansamble folosite în construcţii, prin care un arhitect priceput poate obţine multe variante de corpuri de clădiri; componentele adunate într-un anumit fel, după reguli hermeneutice ne dau întregul.
Cei ce nu au avut ocazia să-şi însuşească un curs de herneneutică biblică, pot folosi un principiu foarte simplu, la îndemâna oricui:,,Biblia este propriul ei interpret’’ 2Pt.1.20 În acest sens, Domnul Hristos şi apostolul Pavel ne dau cele mai bune exemple de interpretare a Bibliei prin expresiile:,,este scris, s-a scris, potrivit celor scrise, s-a spus, n-aţi citit, ca să se împlinească cele spuse.’’ Astăzi nu mai putem face o exegeză biblică fără o concordanţă. Cea mai completă concordanţă biblică de care dispun cei ce vorbersc doar limba română, este concordanţa editată de editura Agape, str.Podului nr.8; loc Făgăraş a fratelui preot Panaitescu Al. editată de Cosma Olimpiu. O precizare aş dori să fac:,,adesea semificaţia unui cuvânt o găsim în sinonimile Lui; aşa că ar fi bine să dispunem şi de un dicţionar de sinonime.’’ ( Pentru cei ce sunt familiarizați cu internetul lucrurile acestea se găsesc mult mai ușor).
Pentru o bună înţelegere a temelor: botezul, venirea, Cel ce vine, mort şi viu în Hristos, învierea în Hristos, răpirea şi celelalte teme, trebuie însuşiţi cu rigurozitate, termenii complementari. Acesti termeni sunt ca verigile unui lanţ, lipseşte o verigă, lanţul este inutilizabil; sau ca regulile matematice care trebuiesc bine cunoscute pentru a rezolva o ecuaţie, a face demonstraţia unei teoreme.
Frecvenţa numerică a termenilor biblici.
Moise a făcut Sfeşnicul după chipul care i s-a arătat pe munte, şi l-a aşezat în locul sfânt, sau partea întâia a cortului. Sfeşnicul cu şapte braţe reprezintă, cele şapte biserici(Ap.1.20). ,,…Înaintea scaunului de domnie ardeau şapte lămpi de foc, care sunt cele şapte Duhuri ale Lui Dumnezeu”(Ap.4.5) ,,…cele şapte Duhuri ale Lui Dumnezeu trimise în tot pământul”(Ap.5.6b). Cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu reprezintă şi cele şapte Duhuri slujitoare a celor şapte biserici. Cartea Apocalipsa abundă în folosirea termenului ,,şapte’’ şi a semificaţiei lui.
Numărul şapte este considerat un număr sacru cu simboluri multiple: săptămâna creaţiei, semificaţia numărului şapte la evenimentele cuceririi Ierihonului (Iosua.7.4) şaptezeci de ani în robia babiloneană, şaptezeci de săptămâni din Daniel 9.24, şapte ziceri a Domnului Isus pe cruce, şapte biserici, şapte Duhuri, şapte trâmbiţe, şapte îngeri, şapte note muzicale fac posibilă muzica, cele şapte culori ale lumini, şi alte semificaţii.
De o parte şi de alta a piciorului fusului din mijloc a sfeşnicului care reprezintă pe Hristos şi perioada Mesianică, stă Israelul şi Biserica. Primele zile a săptămânii biblice sunt înainte de ziua mesianică a Lui Hristos, iar ultimile după această zi. Sfeșnicul reprezintă și calendarul biblic al istoriei umane.
Numărul doi: Doi Adami, două trâmbiţe, doi stăpâni (stăpânul acestei lumii şi Stăpânul Absolut- Dumnezeu), doi fii, două popoare (Israelul şi Poporul sfânt al bisericii), doi martori, doi măslini, doi unşi,(Zah4.3,14; Ap.11.4) două împărăţii.
Numărul trei: Sfânta treime, trei zile a lui Iona în pântecele peştelui, trei zile şi trei nopţi a Fiului omului în adâncimile pământului.
Numărul patru: patru animale, patru împărăţii (Daniel), patru cară, patru cai (Zah.6.1-3;Ap.6.2) patru fapturi vii.(Ap.4.6)
Lista acestor numere poate continua.
Frecvenţa numerică a termenilor biblici, ne arată ordinea existentă în lucrarea Dumnezeirii.
Semificaţia termenului ,,Zi”
Deoarece se vorbeşte de multe ori în Biblie despre ,,zi” atât ca timpul celor 24 de ore ,dar mai ales ca un timp nedefinit, să încercăm a cunoaşte, semificaţia multiplă a termenului de ,, zi”.
Termenul ,,zi” defineşte:
- Timpul celor 24 de ore - ziua de sabat;
- Timpul unei seri şi dimineţi (Gen.1.5,8.13). Aici nu se vorbeste de prezenţa soarelui, ca sursă de lumină, putea fi o zi diferită, de ziua de 24 de ore. 2Pet.3.8
- ,,Ziua de apoi” este ziua nedefinită ca timp - ea urmează după ziua mesianică a Domnului Isus Cristos, similară cu ,,O nouă zi” sau timpul Învierii în Domnul Isus Cristos, a celor ce cred în El. (In.6.39,44,54)
- ,,O nouă zi” -,,Astăzi” (Evr.7.15 ;4,7). De două mii de ani este tot ,,Astăzi”-ziua chemării la Odihnă. În timpul zilei de ,,Astăzi” se aude chemarea Domnului Isus ,,Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă’’ (Mat.11.28). ,,Astăzi,, mai poate fi acum și nu mâine.
- ,,Ziua Domnului Isus Cristos”(In.8.56), este timpul lucrării Mesianice (In.9.4).
-,,Ziua mântuirii” (2Cor.6.2) ,,Oricine cheamă Numele Domnului va fi mântuit. Rom 10.13 Această zi este operațională de la Hristosul mort și înviat, pînă la sfârșit (Mat.24.14)
-,,Ziua Domnului” (Ez.30.1-5; Ioel2.1,2 ; Tef.1.14,15 ; 1Tes.5.2,3). Ziua Domnului are caracter nedefinit şi de intermitenţă; fiind timpul în care se realizează pedeapsa Lui Dumnezeu pentru popoare şi între popoare, prezentă în istorie, oridecâteori Dumnezeu are o judecată cu pedeapsă. Pentru cei ce veghiază, această zi nu-i surprinde, ea este zi a izbăvirii (1Tes.5.5-10;Mat.24.42-44;25.13). De la Hristos, această zi este atât mântuire, cât și izbăvire, de epidemii, războaie, calamități naturale, moarte naturală.
- ,,O zi ca o mie de ani” (2 Petru3.8). Aici avem de-a face cu un timp care se poate comprima sau extinde. Un exemplu concludent este ziua morţii lui Adam; moartea lui , se putea consuma într-o zi calendaristica, însă Dumnezeu a desfaşurat aceasta zi, pe timpul de aproape o mie de ani.
,,Ziua” poate avea caracter de intermitenţă, discontinuitate, ca în cazul ,,zilei Domnului”.
Când termenul de,,zi” nu se referă la o zi bine definită, atunci se urmăreşte un timp în care se execută o lucrare cu un caracter specific.
Domnul Isus defineşte ziua, ,,ca fiind timpul în care se face o lucrare cu un caracter specific’’ In. 9.4: ,,Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce m-a trimes.’’
Putem concluziona că termenul de ,,zi” se referă la timpul de o zi, sau la un timp nedefinit, în care caracterul lucrării determină durata timpului de ,,zi”.
Ziua Domnului
În V.Testament , „Ziua Domnului” se poate referi la:
1.- Timpul judecăţii şi pedepsei lui Dumnezeu: Ez.30.1-5;Ioel.1.15:2.1,2,11;3.14,15 ; Ţef.1.14,15; Amos.5.18,20;
- Interesant este prezentată Ziua Domnului, sau Ziua Aceea in Isaia, începând cu cap.2 până la cap.27 unde se arată judecăţile şi pedepsele asupra întregului pământ, asupra împărăţiilor care au stăpânit peste Israel şi Iuda, asupra popoarelor ce înconjurau Ierusalimul, care au avut diferite relaţii cu Ierusalimul, şi chiar asupra oştirii cerului. Is.2.10-22;3.1,13,14;7.18-25;13.6-13;13.19-22;17.4-13;19.16;23.15;Is.34.4
- Concomitent pedepsa Zilei Domnului este prezentă asupra oştirii de sus, asupra împăraţilor pământului, asupra Babilonului şi asupra căpeteniei lui din cer Luceafărul strălucitor, Fiu al zorilor. Is.14.4-23;24.18-23;27.;Is.34.4
Aceste pedepse a Zilei Domnului cuprind sute, mii de ani, ba chiar veacuri în afara timpului terestru.
2. În acelaş timp Ziua Domnului poate însemna mântuire, eliberare, recuperare pentru poporul Domnului. Is.10.27;11.10-12;12.1;14.1-4;26.1,2;27.12,13
3. Ziua Domnului ca epocă a Harului. Is. Cap12; 17.7;19.19-25;26.1,2;27.2-6;27.12,13;
În N.Testament , „Ziua Domnului” poate fi:
1. Concomitent pedeapsă pentru necredincioşi, pentru lume, pentu cer şi pământ şi mântuire şi proslăvire pentru sfinţi. 2Tes.1.5-10;2Pet.3.10-14
- ,,Ziua Domnului,, vine ca un hoț, peste toată omenirea care trăiește în nepăsarea păcii și liniștei de moarte a existenței. 1Tes.5.1-8 Această zi face cele mai multe victime, cuprinde toată omenirea în istoria ei.
Dualismul libertății de a alege între bine și viață, rău și moarte, rămâne valabil în desfășurarea zilei Domnului pentru omenire. Deut.30.15
2. Mutare acasă la Domnul. 2Tim.4.8
Un alt aspect al Zilei Domnului este faptul că este imprevizibilă, neaşteptată - vine asemenea hoţului. 1Tes.5.2;2Pet.3.10
Ziua Domnului are caracter nedefinit şi de intermitenţă, discontinuitate; fiind timpul în care se realizează pedeapsa Lui Dumnezeu pentru popoare şi între popoare, şi în acelaşi timp de salvare, restaurare pentru poporul Domnului, prezentă în istorie, oridecâteori Dumnezeu are o judecată cu pedeapsă. Deşi este prezentă în istorie oridecâteori Domnul trebuie să realizeze lucrarea Sa de judecată, pedeapsă, salvare, Ziua Domnului va încheia nimicirea actualului cer şi pamânt, pregătind un cer şi pământ nou. 2Pet.3.10-13
Zilele din urmă din Fapte 2.17
Aceste zile au în vedere semificaţia timpului reprezentat de Sfeşnic, şi nici într-un caz zilele calendaristice a sfârşitului istoriei umane. Timpul creației pământului cu lumea sa a fost de șapte zile, iar timpul existenței lumii pământene este tot de șapte zile - șapte zile biblice.
Până la jertfa Domnului Isus Hristos reprezentată de braţul din mijloc al sfeşnicului, avem primele zile a săptămânii biblice. Braţul din mijloc ce susţine tot sfeşnicul, reprezintă: Ziua Domnului Isus Cristos”(In.8.56), este timpul lucrării Mesianice (In.9.4). După jertfa Domnului Hristos încep ultimele zile a săptămânii biblice.
,,În zilele din urmă …voi turna din Duhul Meu peste orice făptura” Fap.2.17, şi acest fapt s-a împlinit la Rusalii.Fap.2.33 De la Rusalii ploaia Duhului Sfânt curge peste toată omenirea, dar numai cei ce cred în Domnul Hristos beau această “apă.” Jertfa Domnului Hristos este pentru toată lumea, ploaia Duhului Sfânt este deasemenea pentru toată lumea, însă numai cei ce cred în Domnul Hristos, beneficiază de ele. In.3.16;Gal.3.14
Sfârşitul zilelor, sau zilele din urmă arată Lucrarea ultimă a Lui Dumnezeu în Isus Hristos pentru omenire. După lucrare mesianică a Lui Isus Hristos, Dumnezeu nu mai are ce să mai facă pentru omenire, în ceea ce privește mântuirea. ,,…Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta !’’ In 12.27. ,,Dar lucrurile acestea (făcute de Hristos, în lucrarea Sa mesianică) au fost scrise, pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul Lui Dumnezeu; şi crezând să aveţi viaţă veşnică în Numele Lui.’’ In.20.31.
Lucrarea mesianică din Ziua Domnului Isus Hristos ( piciorul sfeșnicului ) susține zilele istoriei umane. În ziua Sa mesianică, Hristos şi-a sfârşit lucrarea în lume şi pentru lume. ,,S-a ispăvit !’’ a strigat Isus Hristos cu glas tare, pe cruce. In.19.30; Mc.15,37,38. În zilele din urma Duhul Sfânt realizeaza lucrarea de proslavire a Domnului Isus Hristos, în cei ce cred în El. In.16.7-14;2Tes.1.10
Ziua de Apoi
Tot după jertfa Domnului Hristos începe şi ,,Ziua de apoi” sau, ,,Ziua Învierii” pentru toţi cei ce cred în Domnul Isus Hristos.
,,Voia Tatălui Meu este că oricine priveşte pe Fiul, şi crede în El, să aibă viaţă veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.” ,,Cine mănâncă Trupul Meu şi bea sângele Meu, are viaţa veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi”. In.6.40,54.
,,A privi’’ din v.40 are sensul: a privi la (pe) Cristos revelat în Scripturi, prin revelaţia Duhului. După cum israeliții muşcaţi de şerpi priveau la şarpele de aramă şi trăiau, oricine priveşte la Hristosul Cel Răstignit trăieşte și are viaţă veşnică. Privirea este un act de credință. Sunt trei elemente care definesc ,,ziua de apoi”: credinţa, (privirea) părtăşia cu trupul şi sângele Domnului Hristos, şi învierea, iar aceste elemente au început să fie operaţionale, după jertfa Domnului Hristos şi se continuă pe tot parcursul zilei de apoi.
Isus Hristos oferă viaţa veşnică celor ce cred în El, şi-I consumă trupul şi sângele Lui. Dar în acelaşi timp Isus Hristos Îi înviază. Acest laitmotiv ,,ziua de apoi” apare în versetele: 39, 40,44,54 din In.6. În Ziua de apoi, are loc învierea celor ce cred în Hristos. ,,şi voia Celui ce M-a trimis, este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-I înviez în ,,ziua de apoi”.In.6.39 Se impune foarte uşor concluzia; că ,,ziua de apoi” a început după jertfa Domnului Isus Hristos. Acest fapt ziua de apoi este întărit şi de In. 5.24 ,,vine ceasul şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului Lui Dumnezeu şi cei ce-L vor asculta vor învia.
Să nu mai căutăm ,,ziua de apoi” prin alte veacuri. ,,Ziua de apoi’’ este ziua ce a urmat după ziua mesianică.
Încă mai suntem în timpul ,, zilei de apoi,” în ziua învierii. Să beneficem de ceasul ce ni-l oferă această zi, să credem în Domnul Isus Hristos, să mâncăm Pâinea trupului jertfit a Lui Hristos,( viaţa jertfei Lui Hristos) şi să bem Viaţa sângelui Domnului Isus Hristos.
Termenul de ,,Ceas”
Ceasul măsoară timpul, ne arată că timpul este bine măsurat.
,,Ceasul” nu este neapărat timpul de o oră, dar este un timp bine măsurat, un timp cu o semificaţie deosebită.
De-exemplu:
-,,Vi se va da în ceasul acela” Mat.10.19 Mc.13.11
-,,despre ziua şi ceasul acela” Mat.24.36;25.13
-,,A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul Omului’’ In.12.22
-,,Tată a sosit ceasul’’ In.17.1
-,,Dar tocmai pentru ceasul acesta am venit.’’ In.12.27
-,,Ceasul încercării’’ Ap.3.10
-,,Vine ceasul şi acum a şi venit” In5.25. Aici este vorba de un timp bine măsurat dat omului pentru a auzi şi a asculta Evanghelia. Perioada de timp pe care o are la dispoziţie un om ca să asculte Evanghelia, să se decidă pentru Cristos, poate fi foarte scurtă şi irepetabilă. Cine nu ia seama la Glasul Evangheliei Domnului Cristos a pierdut ora învierii.
Va urma....
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen